Când o fi iarnă

când o fi iarnă şi e frig

şi stele-n ochii tăi se aprind,

am să mă rog atunci de-o stea

să simt şi eu căldura ta ...

când o fi iarnă, fulgi de nea

se vor aşterne-n calea ta,

am să mă rog de-un fulg atunci

cărări spre mine să apuci ...

când o fi iarnă pe pământ

voi respira un singur gând,

şi-am să mă rog atunci mereu

să fii tu iarnă-n jurul meu.

Iubeşte azi

aş vrea să-ţi scriu ca pentru mine

şi când îţi spui: “Da, las pe mâineˮ

să te gândeşti un pic mai bine ...

dar dacă mâine ... nu mai vine?

iubeşte azi, urăşte mâine ...

de poţi să faci, fă azi un bine,

dă ce-ai mai bun, dă azi din tine

şi ura-n tine n-o mai ţine.

fii în prezent şi fii un “Bineˮ

iubeşte astăzi cum îţi vine

şi nu gândi că pentru tine

“va fiˮ o zi, “va fi“ un mâine ...

“Şi Cuvântul s-a făcut trup”

am vrut să fiu ce-n veac am fost,

să fiu cuvânt ce-şi are rost ...

să fiu speranţă pentru toţi,

să fiu lumină pentru nopţi,

să fiu un cânt, un lin acord,

să fiu un bob ce poartă rod ...

să fiu în inima oricui ...

să fiu un ghid în visul lui,

să fiu pe-un vas doar un catarg,

să fiu o pasăre în larg ...

să fiu slujire ne'ncetat,

să fiu iubire, gând curat,

să fiu pe cruce pe Calvar ...

să fiu o jertfă pe altar,

să fiu Misterul întrupat,

ca tu să poţi să fii iertat ...