Dar
nu sunt bucuros că am inima arsă,
Că-n
ţara noastră dragă nimeni nu te lasă
Să
poţi să stai cu-ai tăi în jur la masă
Pădurile-s
vândute şi fabricile nu-s
Iar
traiul nostru zilnic se-ndreaptă spre apus
Şi
ultima speranţă îţi e luată pe sus
Te
laşi purtat de vise în ţări străine dus
Eu
vin acasă mamă, dar merg să protestez
Să
pot ca să fiu liber, să pot ca să visez
Să
pot să am o ţară în care să trăiesc
Să
am o Românie pe care o iubesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu