Cândva ...

Cândva spuneai că mă iubeşti

Îmi erai raza din fereşti

Mi-erai apusu-n prag de seara

Un cer senin în orice vară.

Cândva, că astăzi îmi lipseşti

Pe alte căi astăzi păşeşti,

Povestea cui în braţe-o ţii ?

Azi m-ai uitat sau oare mă mai ştii?

Cândva eram, azi ne-am pierdut

Ca nişte stele ce singure-au căzut

Din bolta lor 'ntr-o seară înstelată

Cândva eram, acum era o dată ....

Când ne iubeam

Ca doi nebuni îndrăgostiţi

Strângeam în palme vise mii

Eram atât de fericiţi,

Iubire pură de copii ...

Dar iute zilele-au trecut

Iar noi ne-am dus cu ele,

Azi visele s-au prefăcut,

În praf şi fir de stele ...

Cândva erai un nor de vise

Azi ai rămas o amintire,

Dar paginile mele scrise

Păstrează înc-a ta iubire ...

După 2000 de răsărituri

 M-am ridicat în răsărituri

Şi am strigat până-n apus:

- O Creatorul meu din ceruri ?

Dar am rămas fără răspuns ...

În mii de nopţi şi mii de zile,

Cu trudă, muncă şi sudori

Am zis: - Unde îmi eşti Stăpâne ?

Dar n-ai răspuns de-atâtea ori ...

Când am rămas fără speranţă,

Când totu-n jur era strivit,

Cu fruntea sus strigat-am: - Tată ?

Iar Tu în semeni mi-ai zâmbit.

Într-o zi ...

'Ntr-o zi mă vei privi "tăcut", "înmărmurit"

Când erai totul meu, ai renunţat - nu m-ai iubit,

Ca Ana lui Manole, pe ziduri m-au zidit ...

Vei mai veni din când în când să mă priveşti la "zid"?

Mă ţine o tăcere, mă leagă un pământ,

Mă vei privi cu lacrimi, mă vei purta în gând,

Mă vei striga pe nume, dar eu nici un cuvânt

Nu o să-ţi spun atunci, din asprul meu mormânt ...

Vei regreta atunci sau poate că tu m-ai şi uitat!?

Cu ochii prinşi în lacrimi, cu capul aplecat,

Vei căuta aievea, oriunde, un suflet devotat ...

Şi-o iubire eternă, ca cea pe care-ai lăsat.

Chipul tău - reflecţia sufletului meu

Mi-e sufletul ca o fântână

Adânc şi singur înnoptat,

Mi-ai tulburat chipul de zână

Când te-ai întors şi ai plecat ...

Acum doar frunze şi cu ramuri

Mai oglindesc în apa mea

Şi ploi cu vânt îmi bat în maluri

Că m-ai lăsat c-o toamnă grea .

Aştept privirea-ţi să-mi răsară

Să îmi zâmbeşti ca la-nceput,

Mă doare la apus de soare

Că m-ai uitat deja, demult ...

Cineva te aşteaptă să vii

Ecoul tău-mi răsună-n minte

Iubire fără de cuvinte ...

Mă-mbrăţişează-n prag de seară,

Un vis care nu vrea să moară ...

E o tăcere ce m-apasă ...

Căci fără tine nu-s acasă,

Te-aştept să vii să îmi zâmbeşti

Iar toamna mea să o-ncălzeşti.

Mi-e frig acum, ai paşii reci

Prin suflet când la mine treci ...

Aştept o zi să înţelegi

Iubirea ce ţi-o port pe veci ...