joi, 30 noiembrie 2017

Când toamnă-i pe pământ



Te văd pe-alei, în suflet treci
Îmi pui scântei pe recile poteci,
Mă iei de mâini şi-atunci nu simt
C' afară-i frig şi-i toamnă pe pământ.


Când frunze cad, tu eşti aici
În primăveri, prima să mă ridici,
Mă încălzeşti, mă faci să uit
C' afară-i vânt şi-i toamnă pe pământ.


Mă pierd în vis, în mângâieri
Rămâi aici, mai mult azi decât ieri
Şi îmi şopteşti într-un cuvânt
Iubesc - când toamnă-i pe pământ.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Scrisoarea a IV-a - De vorbă cu Dumnezeu

  Am trimis la tine Doamne Inima ca să-ți vorbească Câte veri și câte toamne  Vor fi pân să mă iubească ? Mi-am pus sufletul pe tavă Și ți-a...