Când păsări se-ndreaptă spre apus
Inimile noastre uită ce şi-au spus
Fără să ştie-n noapte ce le-aşteaptă
Iubirea ca şi viaţa e nedreaptă.
Rămân doar cuiburi reci şi inimi
goale
Firimituri de vise şi zile fără soare
Suflete fără aripi şi păsările rănite
Iubire fără margini în chipuri
ciopârţite ...
În trista lor plecare oare un se duc
?
În viaţă fără tine, ce cale să apuc ?
Iubirea ta se va întoarce-n primăvară
?
O dată cu venirea lor acasă iară ...
.jpg)
.jpg)