Trandafirii tăi

 

Au obosit și trandafirii
Seduși în  mrejele iubirii
Că nu le-ai spus că o să pleci 
Și-i vei lăsa cu sufletele reci

Ți-au pus și sufletul pe tavă
Dar i-ai lăsat cu inima bolnavă
Când i-ai tăiat din rădăcină
Fără măcar să aibă pic de vină

Și de atunci plâng ne-ncetat
Că nu-nțeleg nici azi cum s-a-ntâmplat
Să nu mai aibă colțul lor de rai 
Că pentru ei tu asta le erai ...

Scrisoarea a V-a - Îți scriu ... în rugăciuni

 
Ți-am scris întâi de fericire 
Călătorind pe-un colț de nemurire 
Când înfloriră flori de liliac
Și tu-mi erai tot ce aveam mai drag 

Și ți-am cântat în nopțile cu stele
Cu-atâta dor de visurile mele
Crezând că tu-mi vei fi pe veci 
Și n-am gândit nicicând că ai să pleci 

Dar azi te port doar printre rugăciuni 
Cât te iubesc n-am cum să-ți spun 
Ți-am scris mereu și-o să-ți mai scriu 
Că tu-mi ești vindecare - atâta știu ...

Poate că ce oferim nu se întoarce totdeauna la noi, dar ce oferim arată cine suntem ...

Amintește-ți

 
Amintire pentru tine
Când mi-ai spus că mă iubești
Ai plecat, te port în mine
Azi mi-e greu că  îmi lipsești

Amintește-mi cum era
Când mi-ai spus că mă iubești 
A-nceput și inima
Ca să creadă în povești ...

Amintește-ți cum era
Când ți-am spus că te iubesc ...
O iubire ca a mea 
Deși doare : îți doresc .

Unele persoane pleacă
Altele ... rămân în tine .

Eu te iubesc ...

Și te-am iubit in toate felurile
Dar pare că n-a fost de ajuns
Și te-am transpus în toate versurile
Dar azi nimic nu e din ce s-a spus 

Și te-am iubit în toate zilele
Chiar și atunci când inima-ți plângea
Și te-am visat în toate stelele
Până mi-ai dăruit tu steaua ta 

Eu te-am iubit indiferent de anotimp
Și te-am iubit încă de la început 
Și n-a contat nici loc, spațiu sau timp
Și te iubesc chiar dacă te-am pierdut ...

UNELE POVEȘTI DOAR SE TRĂIESC ...

Viața mea i-o poezie

 

Viața mea s-a transformat în poezie
Într-o durere ce doar inima mi-o știe
Căci n-am crezut că am să pierd vreodată
Iubirea ta, ce mi-a fost călăuză-ndelungată

Viața mea mi-era un colț de nemurire
Și n-am crezut nicicând în amăgire ...
Căci te-am avut pe tine, tot ce am iubit
Până când totul între noi a luat sfârșit 

Azi viața mea se-agață doar de o minune
Care mă ține strâns legat de-același nume 
Și totu-mi pare atât de neschimbat
Ntr-o poezie-n care eu nu te-am uitat ...

Mă știi de undeva

Azi mă privești fără să-mi spui ceva
Sau îți ferești privirea ta de mine 
Dar inima ți-e prizonieră undeva 
Când eu eram unica ta iubire ...

Azi poate pașii tăi te poartă undeva 
Către o altă stea din galaxie
Dar știu că nu te lasă inima 
Cât amintirea mea în suflet încă-i vie 


Și mă privești fără să-mi spui ceva 
Deși privirea ta îmi spune multe 
Mă știi dintr-o iubire de cândva
Când doar inima mea știa să te asculte ... 

Un înger trimis de Domnul

Dacă-ntr-o zi m-ar întreba despre iubire
Să știi că eu le-aș povesti doar despre tine
Despre un înger pe care Domnul mi-a trimis
Să îmi arate cum e-un colț de paradis ...

Le-aș spune câte zile am fost fericit
Și doar câtă iubire tu mi-ai oferit
Câte minuni în viață mi-ai clădit
De când pe tine-n cale eu te-am întâlnit ...


Le-aș povesti ce înseamnă iubire
Atunci când sufletul pereche-i lângă tine
Poți trece peste orice pe acest pământ
Și simți în piept cum bate o inimă de sfânt .

Tu iartă-mă

Mi-am luat sufletul pe brață
Și i-am povestit de tine
Ești ceea ce mă ține-n viață
Ești darul meu de ieri și mâine 

Poate că azi e o-ncercare
Și va veni cu dor o zi
Când steaua ta o să coboare
Și inima-mi va încălzi ...

Eu știu că încă te iubesc
Deși iubirea mi-e nespusă
Tu iartă-mă că îndrăznesc
Să-ți scriu de-o dragoste apusă ...

Scrisoarea a IV-a - De vorbă cu Dumnezeu

 

Am trimis la tine Doamne
Inima ca să-ți vorbească
Câte veri și câte toamne 
Vor fi pân să mă iubească ?

Mi-am pus sufletul pe tavă
Și ți-am spus cuvinte simple
Și te-am adorat cu slavă
Așteptând să se întâmple ...

Am trimis Doamne la tine
Gândul care mă apasă
Dorul ce îl port în suflet
Durerea mea ne-nțeleasă ...

O jumătate-n plus

 

Noi ne-am iubit cu sufletul
Și nu am spus multe cuvinte
Și-aș fi jurat că eu și tu
Ne-or separa doar în morminte 

Noi ne-am iubit cu inima
Și eram fericiți doar noi
Și n-am gândit nicicând cândva
Că fi-va o amintirea de pe foi 

Noi ne-am iubit ... atât și atât
Și ne eram îndeajuns
Căci eu eram atât de fericit 
Iar tu cu jumătate-n plus ...

 

Rugăciunea a III-a - Suflet de stea

Cât stelele vor străluci
Pe bolta cerului senină
În ochii mei vor răsări
Raze din dragostea-ți divină

Și am să sper cu-atât avânt
Privind la cer cu lună plină
Până la ultimul cuvânt
Să pot răzbate spre lumină

Și n-am să pot uita nicicând
Chiar dacă sufletu-mi se-nchină
O să mă rog mereu cerând
Iubirea ta ca să revină ...

Iubirea e ca vântul (nu o poți vedea dar o poți simți)

Era o zi de primăvară
Când un vânt rece adia
Și n-am știut că până-n seară
Îmi va cuprinde inima

Și au trecut zile la rând
Și în iubire s-a-mpletit
Și de atunci îmi e în gând
Și sunt atât de fericit

Chiar dacă nu o pot vedea
E ceea ce m-a-nsuflețit
Pe cerul meu o mândră stea
Din adierea ce-am simțit.

Îngerul meu

Tu-mi erai un apus, iar eu un răsărit
Cu tine adormeam cu mine te trezeai 
Și totu-n viață ne era atât de fericit
Iubirea noastră părea ca și ruptă din rai

Și i-am promis mereu lui Dumnezeu 
Că vom răzbi orice furtuni în doi 
Căci eu eram zâmbetul sufletului tău
Iar tu un înger ce-i veghea pe amândoi

Orice ar fi și unde-ar duce viață
N-am să renunț la darul meu ceresc
Și n-o să-mi pierd nicicând speranța
La tot ce-n viață eu mai mult iubesc .

Îngerii tăi

 

Ce liniște e între ieri și între-acum
Și stelele - au uitat să mai răsară
Mă-ndrept spre nicăieri singur pe drum
Și mă întreb : De ce ? a câta oară ...

Mi-a mai rămas un fir de amintire 
Gândindu-mă la tine zilnic de n ori 
Căci nu mai știu ce-i aia fericire  
Și viața mea-i lipsită de culori 

Și îți trimit pe îngeri călăuze
Până ne-om întâlni în altă viață
Căci ce iubesc nu mai rostesc pe buze
Și-ncet încet rămân fără speranță ...

Visul

Nu-mi place răsăritul
Oricât ar fi de viu
Că îmi răpește visul 
De unde aș vrea să fiu

E visul tău cu mine
Unde mai suntem doi
Și-atâta fericire
Ne leagă pe-amândoi

Nu-mi place dimineața 
Că mi te ia napoi
Și îmi golește viața
Azi plângem amândoi.

Totul trece ?

Poate că au rămas cuvinte
Dar inima mea nu te minte 
Și tot ce-n suflet ai simțit
Era iubire - un infinit ...

Și nu știu cum s-a întâmplat
Te-ai dus ca cerul înstelat
În zori de zi la răsărit
Și ai uitat cât ne-am iubit 

Mă răscolește în inimă
Și îmi mai curge o lacrimă
Și sufletu-mi stă ca să sece
Și mă întreb : chiar totul trece ?

Stelele spun ca noi suntem cei care zburam

Ntr-o zi am întrebat o stea
Să-mi spună ce e-n mintea ta ?
Chiar dacă azi nu te mai am
Eu plâng uitându-mă pe geam


Mi-a spus: când oamenii privesc
Spre cerul lor și le zăresc
Iubirea te pătrunde cu mult dor
Iar tu te naști tăcut în mintea lor


Și când noi nu mai suntem doi
Atunci spun stelele că noi
Noi - suntem cei care zburăm
Și să iubim la fel noi renunțăm .