Să-i scrii și dorului

 

Am rămas să număr stele
Poate-ți văd chipul prin ele
Să-ți mai aud o dată glasul
Oare când sosi-va ceasul ?

Am rămas să plâng la lună
An de an, lună de lună
Poate-ai să te-ntorci cândva ?
Încă te-așteaptă inima ...

Am rămas doar eu cu dorul 
Încă nu și-a luat zborul
Poate povestea noastră s-a-ncheiat
Dar dorul încă n-a aflat ...

Vis de april

 

Te-am visat iubire într-o seară
Îmi erai ca floarea de april 
Ce mi-ai schimbat viața într-o primăvară
Iar eu lumina ta în suflet de copil 

Și-ți scriam versuri de poezie
Neștiind ce-i ăla plâns sau dor 
Și-orice clipă ne părea o veșnicie
Totu-n doi părea mult mai ușor

Și dacă visul se va trece dimineața
Și am să pierd clipele de amor 
Să știi că-n tot ce îmi urzește viața
Te voi păstra cu dragoste cu dor.

Datorie de suflet

 
Aș fi dator o lume-ntreagă
Și tot mi s-ar părea puțin
Și n-ar avea cin să-nțeleagă
La tine cât pot eu să țin 

Să fiu dator la multă lume
Cu bani , cu aur , cu averi 
Când inima-mi strigă un nume 
Doar un cuvânt aștept să-mi ceri

Nimic nu ar conta în viață
Ca datoria ce e-n suflet
Care mă umple de speranță
Și te iubește în secret ...

Iar dacă viața ne desparte
Te port în suflet mai departe 

De-aș fi știut

 
De-aș fi știut de prima oară
Că ce în viață am iubit
Voi pierde totul într-o vară
Și-i un final nefericit ...

Te-aș mai alege înc-o dată
Chiar de aș ști care-i sfârșitul 
Nu mi-ar părea rău niciodată 
Că m-ai ales să-ți fiu - iubitul -

Și am păși cu-același gând
Și am trăi mult mai frumos
Și n-aș schimba măcar un rând 
De ce în viața mea a fost ...

În sufletul tău

Știu că-n sufletul tău
E cel mai cald și bine
Și n-aș gândi o clipă
La toamna care vine

Nu mi-ar păsa nicicum
De vremea de afară
Dacă aș ști că tu
Îmi ești acasă iară

Și n-aș simți deloc
La frigul ce e-n juru-mi
Dacă aș ști c-acolo 
Mă vei păstra de-a pururi 

Păstrează-mă în sufletul tău toamna asta 

Întâlnire

 
Te întâlnesc adesea pe străzi
Chiar dacă știu că nu mă vezi
Te întâlnesc în oameni oarecare
Din amintiri cu tine la plimbare

Te întâlnesc în orice pași
Din clipele ce nu credeam că ai să lași 
Să treacă tot pe lângă tine 
Și vei putea trăi și fără mine ...

Te întâlnesc chiar uneori 
În vise repezite-n zori
Te întâlnesc că am rămas
Aștept încă un an, o lună, un ceas 

Am amintiri cu tine-n tot orașul ...

Mladele iubirii

 

Și dacă azi tu nu mă mai iubești 
Când vei privi la bolta cerului cu stele
Măcar cu sufletul să îți mai amintești
Când ațipeai la umbra visurilor mele ...

Și dacă azi tu spui că m-ai uitat
Și inima de fericire îți e plină
Să știi că am rămas la fel cum m-ai lăsat
Și inima-mi te așteaptă în surdină ...

Eu azi încă mai sper că va fi bine
Și vei voi să-mpărtășim minunea
Când mladele iubirii vor da boboci în tine
Eu voi simți că mi-e ascultată rugăciunea .

În inima ta

 
Și trece anotimp după anotimp
Și trec și oameni, vise chiar și stele
Deși nu te mai am de-atâta timp
Rămâi ființa dragă a inimii mele ...


Și trece vara, toamna, iarna iar
Și-n suflet lacrima nu vrea să moară
De când ce-n viața eu aveam ca dar
S-a dus c-un asfințit sărac de seară 

Prin ce minune să te mai am pe tine
Și cu ce aș putea plăti și cui 
Să mă strecoare iar în inimă la tine 
Și pe vecie să n-o mai descui ?

Din două mâini

 
Din două mâini fără nimic 
S-au strâns ca ele s-aibă totul
Și s-au iubit câte un PYK
Până s-au contopit cu totul 

Și au zburat și au plutit
Călătorind prin cer cu stele
Și-o inimă au devenit
Mărturisită prin pastele ...

Din două mâini - rămasă una
Nu știe azi să mai iubească
Și doar se zbate ca nebuna
Că n-are cine s-o-ncălzească 

Scrisoarea a VII-a ( ... )

Dacă-ntr-o zi te-ar întreba
Să-i povestești despre iubire
Să-i spui că în inima mea
Ea-i singura mea fericire 

Si să-i mai spui și dacă poți
Că ochii care nu-i privesc
În cele mai tăcute nopți
În vise de dor îmi vorbesc

Și să-i mai spui, să-i amintești
Că inima e ca un rai 
Și-atunci când din suflet iubești 
E o comoară ce o ai ...

Când am să-ți lipsesc

 
Într-o zi o să-ți lipsesc
Când privindu-te-n oglindă
Ochii nu îți mai sclipesc
N-are cine să-i aprindă 

Într-o zi o să-ți lipsesc
Și vei ști ce-i ăla dor
Și vei vrea să te iubesc
Să dăm viață viselor 

Într-o zi o să-ți lipsesc
Oare-mi vei lipsi și tu ?
Chiar de n-o să-mi amintesc
O va face sufletu ...

 

Rugăciunea a V-a - Aștept ziua aceea

Am să te port în gândul meu 
Și-o să mă rog la cer, la stele
Până când bunul Dumnezeu
Va asculta rugile mele ...

Și-am să te port în inimă
La fel cum o făceam demult 
Chiar dacă-mi cade o lacrimă
Și totu-n jur e un tumult ...

Am să mă rog și o s-aștept
Când ziua aceea va veni 
Când pot ca să te strâng la piept
Și sufletu-mi ți va mulțumi .

 

O să te port în inimă , până când o să pot să te strâng în brațe .

Când mă strigai iubire

Le-am pus și stelelor un nume 
Și avem amintiri la asfințit
Și ne eram comorile din lume
Când ne iubeam un infinit ... 

Și mă strigai iubire într-o vreme 
Și te pierdeai adânc în ochii mei 
Și te scriam în versuri de poeme 
Și te simțeam în suflete de tei 

Azi nu mă chemi măcar pe nume 
Și nu mai vrei să știi de ochii mei 
M-ai aruncat din cerul tău - hai spune ?
Și m-ai lăsat în centrul celor răi ... 

Îți promit că nu te las nimănui !
Nu te dau la nimeni !

A căzut o stea

A căzut o stea din cer
Și n-a fost s-o prindă nimeni 
Fără tine nu-i la fel ...
Unde ai plecat ? hai spune-mi ...



A căzut din cer un vis
Și s-a risipit în mare 
Din tot ce fusese scris
A rămas doar ce mă doare ...



A căzut din cer un suflet
Ce-a iubit la infinit
Și-a rămas în piept un urlet
De când totul s-a sfârșit 

Scrisoarea a VI-a - Iulie

E iulie - ce mult aș vrea 
Să-ți simt aproape inima
Să fie la fel cum era
Să fii tu vară-n viața mea

E iulie - știi, m-a durut 
Mi-ai spus adio c-un sărut
Și tot ce-n suflet am avut 
Într-o secundă am pierdut 

E iulie - dar îndrăznesc
Să-ți spun în scris mai reușesc
Că n-am uitat să te iubesc 
Mai mult decât ce-i pământesc ...

O iubire pe viață

Bătea un vânt încetișor
Și la fel mă iubeai și tu
Și nu știam ce-i ăla dor ...
Acum îmi plânge sufletu    


Și mă iubeai cu toate ale mele 
Și te iubeam de două ori mai mult
Era senin și cerul fără stele
Era prezent - azi e demult 

Mai port și astăzi pașii către tine
Cătând la cer răspunsuri la-ntrebări
Și te păstrez în inimă la mine 
Chiar de mi-e plină azi de frământări.

Rugăciunea a IV-a - Prolog

 
Eu m-am rugat lui Dumnezeu
În orice zi și orice seară
Și am crezut că tu și eu 
Vom fi pe veci și n-o să doară


Eu m-am rugat în dinadins
Și am visat la nemurire
Cu tine Raiul l-am atins
Și-am învățat ce e iubire 


Eu m-am rugat și mă mai rog
Chiar de-ar dura o veșnicie
Azi viața mea e un prolog
La ce mi-e scris - va fi să fie.

Iubirea mea secretă

Și câte nopți te-am iubit în tăcere
Când inima încă nu simțea durere
Și câtă fericire și dragoste-am trăit
Până când lacrima din ochi a izvorât

Și câte zile am avut pline de iubire
Când eu mă regăseam în ochi la tine 
Eram ca doi ce ne știam de-o viață
Și-aveam o lume-a noastră-n față

Azi nopți și zile atunci când mă închin 
Doar amintiri cu noi în minte îmi revin 
Și-o iubire secretă ce nu s-a împlinit
Da-n inimă la mine o port la infinit .

Flori de mai

Priveam ades în ochii tăi căprui 
Și-n ei trăiam în colțul meu de rai 
Iubirea noastră, nu am spus-o nimănui
Încununați fiind de florile de mai 

Privește-mă cu ochii tăi căprui 
Măcar o dată cum priveai cândva
Secretul lor la nimeni să nu-l spui 
Că nimeni nu te-a mai iubit așa ...

Privește-mă cum te privesc și eu 
Și-orice distanță ar lua sfârșit 
Azi martor mi-este numai Dumnezeu 
Că te iubesc la fel cum te-am iubit ...

Trandafirii tăi

 

Au obosit și trandafirii
Seduși în  mrejele iubirii
Că nu le-ai spus că o să pleci 
Și-i vei lăsa cu sufletele reci

Ți-au pus și sufletul pe tavă
Dar i-ai lăsat cu inima bolnavă
Când i-ai tăiat din rădăcină
Fără măcar să aibă pic de vină

Și de atunci plâng ne-ncetat
Că nu-nțeleg nici azi cum s-a-ntâmplat
Să nu mai aibă colțul lor de rai 
Că pentru ei tu asta le erai ...

Scrisoarea a V-a - Îți scriu ... în rugăciuni

 
Ți-am scris întâi de fericire 
Călătorind pe-un colț de nemurire 
Când înfloriră flori de liliac
Și tu-mi erai tot ce aveam mai drag 

Și ți-am cântat în nopțile cu stele
Cu-atâta dor de visurile mele
Crezând că tu-mi vei fi pe veci 
Și n-am gândit nicicând că ai să pleci 

Dar azi te port doar printre rugăciuni 
Cât te iubesc n-am cum să-ți spun 
Ți-am scris mereu și-o să-ți mai scriu 
Că tu-mi ești vindecare - atâta știu ...

Poate că ce oferim nu se întoarce totdeauna la noi, dar ce oferim arată cine suntem ...

Amintește-ți

 
Amintire pentru tine
Când mi-ai spus că mă iubești
Ai plecat, te port în mine
Azi mi-e greu că  îmi lipsești

Amintește-mi cum era
Când mi-ai spus că mă iubești 
A-nceput și inima
Ca să creadă în povești ...

Amintește-ți cum era
Când ți-am spus că te iubesc ...
O iubire ca a mea 
Deși doare : îți doresc .

Unele persoane pleacă
Altele ... rămân în tine .

Eu te iubesc ...

Și te-am iubit in toate felurile
Dar pare că n-a fost de ajuns
Și te-am transpus în toate versurile
Dar azi nimic nu e din ce s-a spus 

Și te-am iubit în toate zilele
Chiar și atunci când inima-ți plângea
Și te-am visat în toate stelele
Până mi-ai dăruit tu steaua ta 

Eu te-am iubit indiferent de anotimp
Și te-am iubit încă de la început 
Și n-a contat nici loc, spațiu sau timp
Și te iubesc chiar dacă te-am pierdut ...

UNELE POVEȘTI DOAR SE TRĂIESC ...

Viața mea i-o poezie

 

Viața mea s-a transformat în poezie
Într-o durere ce doar inima mi-o știe
Căci n-am crezut că am să pierd vreodată
Iubirea ta, ce mi-a fost călăuză-ndelungată

Viața mea mi-era un colț de nemurire
Și n-am crezut nicicând în amăgire ...
Căci te-am avut pe tine, tot ce am iubit
Până când totul între noi a luat sfârșit 

Azi viața mea se-agață doar de o minune
Care mă ține strâns legat de-același nume 
Și totu-mi pare atât de neschimbat
Ntr-o poezie-n care eu nu te-am uitat ...

Mă știi de undeva

Azi mă privești fără să-mi spui ceva
Sau îți ferești privirea ta de mine 
Dar inima ți-e prizonieră undeva 
Când eu eram unica ta iubire ...

Azi poate pașii tăi te poartă undeva 
Către o altă stea din galaxie
Dar știu că nu te lasă inima 
Cât amintirea mea în suflet încă-i vie 


Și mă privești fără să-mi spui ceva 
Deși privirea ta îmi spune multe 
Mă știi dintr-o iubire de cândva
Când doar inima mea știa să te asculte ... 

Un înger trimis de Domnul

Dacă-ntr-o zi m-ar întreba despre iubire
Să știi că eu le-aș povesti doar despre tine
Despre un înger pe care Domnul mi-a trimis
Să îmi arate cum e-un colț de paradis ...

Le-aș spune câte zile am fost fericit
Și doar câtă iubire tu mi-ai oferit
Câte minuni în viață mi-ai clădit
De când pe tine-n cale eu te-am întâlnit ...


Le-aș povesti ce înseamnă iubire
Atunci când sufletul pereche-i lângă tine
Poți trece peste orice pe acest pământ
Și simți în piept cum bate o inimă de sfânt .

Tu iartă-mă

Mi-am luat sufletul pe brață
Și i-am povestit de tine
Ești ceea ce mă ține-n viață
Ești darul meu de ieri și mâine 

Poate că azi e o-ncercare
Și va veni cu dor o zi
Când steaua ta o să coboare
Și inima-mi va încălzi ...

Eu știu că încă te iubesc
Deși iubirea mi-e nespusă
Tu iartă-mă că îndrăznesc
Să-ți scriu de-o dragoste apusă ...

Scrisoarea a IV-a - De vorbă cu Dumnezeu

 

Am trimis la tine Doamne
Inima ca să-ți vorbească
Câte veri și câte toamne 
Vor fi pân să mă iubească ?

Mi-am pus sufletul pe tavă
Și ți-am spus cuvinte simple
Și te-am adorat cu slavă
Așteptând să se întâmple ...

Am trimis Doamne la tine
Gândul care mă apasă
Dorul ce îl port în mine
Durerea mea ne-nțeleasă ...

O jumătate-n plus

 

Noi ne-am iubit cu sufletul
Și nu am spus multe cuvinte
Și-aș fi jurat că eu și tu
Ne-or separa doar în morminte 

Noi ne-am iubit cu inima
Și eram fericiți doar noi
Și n-am gândit nicicând cândva
Că fi-va o amintirea de pe foi 

Noi ne-am iubit ... atât și atât
Și ne eram îndeajuns
Căci eu eram atât de fericit 
Iar tu cu jumătate-n plus ...

 

Rugăciunea a III-a - Suflet de stea

Cât stelele vor străluci
Pe bolta cerului senină
În ochii mei vor răsări
Raze din dragostea-ți divină

Și am să sper cu-atât avânt
Privind la cer cu lună plină
Până la ultimul cuvânt
Să pot răzbate spre lumină

Și n-am să pot uita nicicând
Chiar dacă sufletu-mi se-nchină
O să mă rog mereu cerând
Iubirea ta ca să revină ...

Iubirea e ca vântul (nu o poți vedea dar o poți simți)

Era o zi de primăvară
Când un vânt rece adia
Și n-am știut că până-n seară
Îmi va cuprinde inima

Și au trecut zile la rând
Și în iubire s-a-mpletit
Și de atunci îmi e în gând
Și sunt atât de fericit

Chiar dacă nu o pot vedea
E ceea ce m-a-nsuflețit
Pe cerul meu o mândră stea
Din adierea ce-am simțit.

Îngerul meu

Tu-mi erai un apus, iar eu un răsărit
Cu tine adormeam cu mine te trezeai 
Și totu-n viață ne era atât de fericit
Iubirea noastră părea ca și ruptă din rai

Și i-am promis mereu lui Dumnezeu 
Că vom răzbi orice furtuni în doi 
Căci eu eram zâmbetul sufletului tău
Iar tu un înger ce-i veghea pe amândoi

Orice ar fi și unde-ar duce viață
N-am să renunț la darul meu ceresc
Și n-o să-mi pierd nicicând speranța
La tot ce-n viață eu mai mult iubesc .

Îngerii tăi

 

Ce liniște e între ieri și între-acum
Și stelele - au uitat să mai răsară
Mă-ndrept spre nicăieri singur pe drum
Și mă întreb : De ce ? a câta oară ...

Mi-a mai rămas un fir de amintire 
Gândindu-mă la tine zilnic de n ori 
Căci nu mai știu ce-i aia fericire  
Și viața mea-i lipsită de culori 

Și îți trimit pe îngeri călăuze
Până ne-om întâlni în altă viață
Căci ce iubesc nu mai rostesc pe buze
Și-ncet încet rămân fără speranță ...

Visul

Nu-mi place răsăritul
Oricât ar fi de viu
Că îmi răpește visul 
De unde aș vrea să fiu

E visul tău cu mine
Unde mai suntem doi
Și-atâta fericire
Ne leagă pe-amândoi

Nu-mi place dimineața 
Că mi te ia napoi
Și îmi golește viața
Azi plângem amândoi.

Totul trece ?

Poate că au rămas cuvinte
Dar inima mea nu te minte 
Și tot ce-n suflet ai simțit
Era iubire - un infinit ...

Și nu știu cum s-a întâmplat
Te-ai dus ca cerul înstelat
În zori de zi la răsărit
Și ai uitat cât ne-am iubit 

Mă răscolește în inimă
Și îmi mai curge o lacrimă
Și sufletu-mi stă ca să sece
Și mă întreb : chiar totul trece ?

Stelele spun ca noi suntem cei care zburam

Ntr-o zi am întrebat o stea
Să-mi spună ce e-n mintea ta ?
Chiar dacă azi nu te mai am
Eu plâng uitându-mă pe geam


Mi-a spus: când oamenii privesc
Spre cerul lor și le zăresc
Iubirea te pătrunde cu mult dor
Iar tu te naști tăcut în mintea lor


Și când noi nu mai suntem doi
Atunci spun stelele că noi
Noi - suntem cei care zburăm
Și să iubim la fel noi renunțăm .