Tablou de toamnă

Când te-am iubit ieri fără să îmi ceri
Erau și florile-nflorite-n meri 
Iar azi când te iubesc copacii-s goi
Au aruncat cu frunzele în noi ...

Că poate, poate te întorci din nou
Și vom schimba culoarea din tablou
Vom transforma o toamnă lungă, rece
Într-o secundă ce nu vrea să plece 

Și vom iubi ce ne-a fost dat în dar
Uitând de zilele pierdute-n calendar
De toamna și de clipa ce-a trecut 
Doar noi și dragostea ce-a renăscut .

La sfat cu toamna

M-am pus la sfat cu toamna
Și-am întrebat-o de ce-i rece ?
Mi-a spus că suferă-n culori 
Atunci când vara vrea să plece ...

Și-am întrebat-o de ce-i tristă,
Și de ce-s zilele cu ceață ?
Mi-a spus : Când rămân fără ea
Nimic nu e la fel în viață ...

Și-am înțeles atunci și eu 
Că fără tine viața mea 
Este la fel ca toamna 
Mi-e goală, seacă inima  ...

Dimineți cu tine

Aș fi băut în zori cafea
Și-aș fi-nțeles cu totul viața
Privind la fericirea mea 
Și n-aș fi stins nicicând speranța 

Aș fi zâmbit la geam la soare 
Și-aș fi știut ce scop eu am
Căci nu a fost o întâmplare
Când eu cu tine - noi eram ...

Aș fi simțit că mi-e de-ajuns
Și nu-mi mai trebuie nimic
Căci noi zburam atât de sus
Pe cât n-e sufletul de mic ....